Cancer de colon: cauze, simptome, diagnostic, tratament, prevenție

Cancer de colon: cauze, simptome, diagnostic, tratament și prevenție

Ce este cancerul de colon?

Cancerul de colon este o formă de cancer care se dezvoltă la nivelul intestinului gros, atunci când celulele din mucoasa colonului suferă modificări genetice și încep să se multiplice necontrolat. În timp, aceste celule pot forma o tumoră care invadează peretele colonului și, în stadii avansate, se poate extinde către ganglionii limfatici sau către alte organe.

Cancerul de colon poate evolua o perioadă fără simptome evidente, motiv pentru care depistarea precoce prin screening este importantă. Identificarea și îndepărtarea unor leziuni precanceroase, precum anumite tipuri de polipi colonici, poate contribui la prevenirea apariției cancerului colorectal. Colonoscopia permite atât identificarea acestor leziuni, cât și prelevarea de biopsii sau îndepărtarea polipilor, atunci când este indicat.

Când apare cancerul de colon?

Cancerul de colon apare atunci când celulele de la nivelul colonului acumulează modificări ale ADN-ului care le permit să se multiplice necontrolat și să evite mecanismele normale prin care organismul reglează creșterea și eliminarea celulelor.

În multe cazuri, procesul începe prin apariția unui polip la nivelul mucoasei colonului. Nu toți polipii se transformă în cancer, însă anumite tipuri, în special unii polipi adenomatoși, pot prezenta modificări precanceroase și, în timp, pot evolua către o tumoră malignă.

Pe măsură ce cancerul se dezvoltă, tumora poate invada straturile peretelui colonului și structurile din apropiere. Celulele tumorale pot ajunge, de asemenea, în ganglionii limfatici sau în circulația sanguină și limfatică, determinând apariția metastazelor la distanță.

Majoritatea cancerelor de colon sunt adenocarcinoame, care se dezvoltă din celulele glandulare ale mucoasei. Există însă și alte tipuri histologice, mai rare.

Care sunt cauzele cancerului de colon?

Nu există o singură cauză care să explice apariția cancerului de colon. Boala apare, de regulă, prin acumularea progresivă a unor modificări genetice în celulele colonului.

Unele dintre aceste modificări apar pe parcursul vieții și sunt asociate cu înaintarea în vârstă sau cu factori de mediu și stil de viață. În alte situații, predispoziția pentru cancerul colorectal poate fi moștenită.

Prezența unuia sau mai multor factori de risc nu înseamnă că o persoană va dezvolta obligatoriu cancer de colon. În același timp, boala poate apărea și la persoane care nu prezintă factori de risc evidenți.

Factori de risc pentru cancer de colon

Factorii care pot crește riscul de apariție a cancerului de colon pot fi împărțiți în factori care nu pot fi modificați și factori asupra cărora stilul de viață poate avea o influență.

Factori de risc nemodificabili

Printre aceștia se numără:

• vârsta, riscul crescând odată cu înaintarea în vârstă;
• antecedentele familiale de cancer colorectal sau de polipi colonici;
• antecedentele personale de polipi adenomatoși sau cancer colorectal;
• bolile inflamatorii intestinale, precum colita ulcerativă și boala Crohn;
• anumite sindroame ereditare, precum sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială;
• anumite caracteristici genetice care cresc predispoziția pentru cancer colorectal.

Persoanele cu risc crescut din cauza istoricului familial, a unei boli inflamatorii intestinale sau a unui sindrom ereditar pot avea nevoie de o strategie de screening diferită de cea recomandată persoanelor cu risc mediu.

Factori de risc modificabili

Printre factorii asupra cărora se poate interveni se află:

• alimentația dezechilibrată, în special consumul crescut de carne roșie și carne procesată;
• excesul ponderal și obezitatea;
• lipsa activității fizice;
• fumatul;
• consumul de alcool;
• unele obiceiuri alimentare asociate unui aport redus de fibre.

Adoptarea unui stil de viață echilibrat nu elimină complet riscul de cancer de colon, însă poate contribui la reducerea acestuia.

Tipuri de cancer de colon

Cancerul de colon poate fi clasificat în funcție de tipul celulelor din care se dezvoltă.

Adenocarcinomul de colon

Adenocarcinomul reprezintă cea mai frecventă formă de cancer de colon și se dezvoltă din celulele glandulare ale mucoasei colonului. În această categorie pot fi întâlnite, printre altele, variante precum adenocarcinomul mucinos sau adenocarcinomul cu celule în inel cu pecete.

Tumorile neuroendocrine

Tumorile neuroendocrine se dezvoltă din celule cu caracteristici neuroendocrine și reprezintă o categorie mai rară de tumori ale colonului.

Limfoamele și sarcoamele

Limfoamele și sarcoamele pot apărea și la nivelul colonului, însă sunt mult mai rare decât adenocarcinoamele.

Tipul histologic al tumorii este stabilit prin examinarea anatomopatologică a țesutului tumoral și este unul dintre elementele care contribuie la stabilirea strategiei terapeutice.

Care sunt simptomele cancerului de colon?

În stadiile incipiente, cancerul de colon poate să nu provoace simptome. Atunci când apar manifestări clinice, acestea pot fi nespecifice și pot avea și alte cauze digestive.

Printre simptomele care pot apărea se numără:

• modificarea tranzitului intestinal, cu diaree, constipație sau alternanța acestora;
• modificarea aspectului sau calib­rului materiilor fecale;
• senzația persistentă de evacuare incompletă a intestinului;
• sânge în materiile fecale sau sângerare rectală;
• dureri, crampe sau disconfort abdominal;
• balonare persistentă;
• oboseală și slăbiciune;
• anemie, în special atunci când există sângerări digestive cronice;
• scădere involuntară în greutate;
• diminuarea poftei de mâncare.

Prezența acestor simptome nu înseamnă automat că este vorba despre cancer de colon. Totuși, atunci când sunt persistente, recurente sau se asociază cu sânge în scaun, scădere involuntară în greutate ori anemie, este recomandat un consult medical la gastroenterologie.

Cum se diagnostichează cancerul de colon?

Pentru stabilirea diagnosticului de cancer de colon este necesară efectuarea unui consult medical de gastroenterologie.

Diagnosticul cancerului de colon începe cu evaluarea simptomelor și a istoricului medical și este completat, atunci când există indicație, de investigații endoscopice, analize de laborator și alte investigații imagistice.

Anamneza și examenul clinic

Medicul va evalua simptomele, momentul apariției acestora, antecedentele personale și familiale, factorii de risc și eventualele boli asociate.

Examenul clinic poate include examinarea abdomenului și, în funcție de situație, alte manevre medicale relevante.

Analize de sânge

Analizele de sânge nu pot confirma singure existența cancerului de colon. Acestea pot oferi însă informații importante despre starea generală de sănătate și pot identifica, de exemplu, anemia asociată unei sângerări cronice.

În funcție de situația clinică, medicul poate recomanda hemogramă, evaluarea funcției hepatice și renale, teste de coagulare și alte analize.

Markerii tumorali, precum CEA, pot fi utilizați în anumite situații, în special pentru monitorizarea pacienților diagnosticați, însă nu sunt suficienți pentru stabilirea singuri a diagnosticului de cancer de colon.

Colonoscopia

Colonoscopia este o investigație endoscopică prin care medicul examinează interiorul colonului cu ajutorul unui colonoscop, un tub flexibil prevăzut cu o cameră video.

În timpul procedurii pot fi identificate polipi, zone inflamate, formațiuni tumorale sau alte modificări ale mucoasei. Dacă este necesar, medicul poate preleva fragmente de țesut pentru biopsie sau poate îndepărta anumite formațiuni, precum polipii.

Colonoscopia are un rol important atât în diagnosticul cancerului de colon, cât și în prevenție, deoarece permite identificarea și îndepărtarea unor leziuni precanceroase.

Biopsia și examenul anatomopatologic

Diagnosticul cert de cancer se bazează, de regulă, pe examinarea microscopică a unei probe de țesut prelevate din zona suspectă.

Examenul anatomopatologic poate furniza informații despre tipul tumorii și caracteristicile celulelor tumorale, informații esențiale pentru stabilirea tratamentului.

Investigațiile imagistice

După confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda investigații imagistice pentru evaluarea extinderii bolii și identificarea eventualelor metastaze. În funcție de caz, pot fi indicate CT, RMN sau alte investigații.

Cum se tratează cancerul de colon?

Tratamentul cancerului de colon este individualizat și depinde de stadiul bolii, localizarea și caracteristicile tumorii, rezultatul examenului anatomopatologic, eventualele modificări moleculare ale tumorii, starea generală de sănătate și existența metastazelor.

În funcție de situație, planul terapeutic poate include intervenție chirurgicală, chimioterapie, terapii țintite și imunoterapie. Radioterapia are un rol mai limitat în cancerul de colon comparativ cu cancerul rectal, dar poate fi utilizată în anumite situații.

Intervenția chirurgicală

Atunci când tumora poate fi îndepărtată complet, intervenția chirurgicală reprezintă una dintre principalele modalități de tratament al cancerului de colon localizat.

Operația presupune îndepărtarea segmentului de colon afectat, împreună cu țesuturile și ganglionii limfatici regionali, în funcție de localizarea și extensia tumorii.

În anumite situații, continuitatea intestinului poate fi restabilită prin realizarea unei anastomoze. În alte cazuri, poate fi necesară temporar sau permanent o colostomie ori ileostomie.

Intervenția poate fi realizată prin chirurgie deschisă sau prin tehnici minim invazive, în funcție de particularitățile cazului și de recomandarea echipei medicale.

Chimioterapia

Chimioterapia utilizează medicamente care acționează asupra celulelor tumorale și poate fi administrată înainte sau după intervenția chirurgicală, în funcție de stadiul și caracteristicile bolii.

În cancerul de colon avansat sau metastatic, chimioterapia poate face parte din tratamentul sistemic și poate fi asociată, în funcție de caracteristicile tumorii, cu terapii țintite sau imunoterapie.

Terapia țintită

Terapiile țintite acționează asupra unor mecanisme sau caracteristici moleculare implicate în dezvoltarea și progresia tumorii.

Indicația acestor tratamente depinde de caracteristicile tumorii, inclusiv de rezultatele testărilor moleculare. Nu toate persoanele cu cancer de colon sunt eligibile pentru aceleași terapii țintite.

Imunoterapia

Imunoterapia stimulează sau ajută sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele tumorale.

În cancerul de colon, imunoterapia poate fi indicată în anumite situații, în special în funcție de caracteristicile moleculare ale tumorii, precum statusul dMMR/MSI-H.

Tratamentul cancerului de colon în funcție de stadiu

Stadiul cancerului este unul dintre cei mai importanți factori care influențează alegerea tratamentului. În general, pentru boala localizată, chirurgia reprezintă tratamentul principal, în timp ce în formele cu afectare ganglionară sau metastatică poate fi necesară asocierea tratamentelor locale și sistemice.

Cum poate fi prevenit cancerul de colon?

Nu toate cazurile de cancer de colon pot fi prevenite, însă există măsuri care pot contribui la reducerea riscului.

Screeningul pentru cancerul de colon

Screeningul urmărește identificarea cancerului colorectal sau a leziunilor precanceroase înainte de apariția simptomelor.

Pentru persoanele cu risc mediu, ghidurile internaționale actuale recomandă începerea screeningului de rutină la vârsta de 45 de ani. Alegerea metodei și intervalul dintre investigații depind de testul utilizat și de profilul individual de risc.

Printre metodele de screening se numără:

• testele pentru identificarea sângelui ocult în materiile fecale;
• testele imunochimice fecale;
• colonoscopia;
• sigmoidoscopia flexibilă;
• colonografia CT;
• anumite teste moleculare efectuate din materiile fecale.

Dacă un test de screening non-endoscopic are un rezultat anormal, este necesară, în general, efectuarea unei colonoscopii pentru evaluare suplimentară.

Persoanele cu risc crescut, de exemplu cele cu antecedente familiale importante, polipi anteriori, boli inflamatorii intestinale sau sindroame genetice ereditare, pot avea nevoie de screening început mai devreme sau efectuat mai frecvent. Schema de monitorizare trebuie stabilită împreună cu medicul.

Adoptarea unui stil de viață sănătos

Pentru reducerea riscului de cancer colorectal este recomandată menținerea unei greutăți corporale normale, activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată, limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat.

O alimentație echilibrată poate include o cantitate adecvată de fibre provenite din legume, fructe, leguminoase și cereale integrale și limitarea consumului de carne procesată.

Adoptarea acestor măsuri nu înlocuiește screeningul recomandat în funcție de vârstă și factorii individuali de risc.

Când este recomandat un consultul medical?

Un consult medical de specialitate poate fi recomandat atunci când apar semne și simptome precum:

• modificările persistente ale tranzitului intestinal,

• sângele în materiile fecale,
• sângerarea rectală,
• anemia fără o cauză clară, 
• durerile abdominale persistente,
•  scăderea involuntară în greutate.

Chiar și în absența simptomelor, este important ca persoanele care prezintă risc crescut de a dezvolta cancer de colon să discute cu medicul despre screeningul pentru cancer de colon, în funcție de vârstă și istoricul medical.

Depistarea din timp poate permite identificarea cancerului într-un stadiu în care există mai multe opțiuni terapeutice, iar colonoscopia poate identifica și îndepărta anumite leziuni precanceroase înainte ca acestea să evolueze către cancer.

Întrebări frecvente despre cancerul de colon

Cancerul de colon se vindecă?

Cancerul de colon poate fi tratat cu intenție curativă în special atunci când este diagnosticat înainte de apariția metastazelor la distanță și poate fi îndepărtat complet. În funcție de stadiu, tratamentul poate presupune chirurgie și, atunci când este indicat, chimioterapie sau alte terapii.

În boala metastatică, situația este mai complexă. În anumite cazuri, metastazele limitate, de exemplu la nivelul ficatului sau plămânilor, pot fi tratabile prin intervenții locale și chirurgie, în funcție de numărul, localizarea și caracteristicile lor. În alte situații, tratamentul urmărește controlul bolii, prelungirea supraviețuirii și menținerea calității vieții.

Prognosticul nu poate fi stabilit doar pe baza diagnosticului de „cancer de colon”, ci depinde de stadiu, caracteristicile tumorii, răspunsul la tratament și starea generală a pacientului.

Care este speranța de viață pentru cancerul de colon?

Speranța de viață diferă semnificativ de la o persoană la alta și nu poate fi estimată corect fără informații despre stadiul și caracteristicile cancerului.

Prognosticul este influențat în principal de extinderea bolii, afectarea ganglionilor limfatici, prezența sau absența metastazelor, caracteristicile biologice ale tumorii, starea generală de sănătate și răspunsul la tratament.

Statisticile privind supraviețuirea sunt obținute din grupuri mari de pacienți și nu pot prezice cu exactitate evoluția unei persoane. Stadializarea este importantă atât pentru alegerea tratamentului, cât și pentru estimarea prognosticului.

Testele de screening pentru cancer de colon sunt dureroase?

Nu toate testele de screening sunt invazive. Testele efectuate din materii fecale pot fi realizate fără o procedură endoscopică.

Colonoscopia presupune introducerea unui colonoscop prin rect pentru examinarea colonului. În funcție de protocolul medical și de particularitățile pacientului, procedura poate fi efectuată cu sedare sau anestezie, ceea ce poate reduce disconfortul asociat investigației.

Înaintea colonoscopiei este necesară pregătirea intestinului, care este o etapă importantă pentru ca medicul să poată examina corespunzător mucoasa colonului.

Cât de frecvent este cancerul de colon?

Cancerul colorectal se numără printre cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer la nivel mondial. Cancerul de colon și cancerul rectal sunt analizate împreună în multe statistici epidemiologice, deoarece fac parte din aceeași categorie de cancer colorectal.

Frecvența bolii crește odată cu vârsta, însă cancerul colorectal poate apărea și la persoane mai tinere. Din acest motiv, recomandările moderne de screening pentru persoanele cu risc mediu au coborât vârsta de la care începe screeningul de rutină la 45 de ani.

Ce te doare când ai cancer la colon?

Cancerul de colon nu provoacă întotdeauna durere, mai ales în stadiile incipiente.

Atunci când apare, durerea poate fi resimțită sub forma unor crampe sau a unui disconfort abdominal persistent. Localizarea și intensitatea durerii variază în funcție de zona colonului afectată și de dimensiunea și extensia tumorii.

Pot apărea și balonare, modificări persistente ale tranzitului, senzația de evacuare incompletă sau alte simptome digestive. Durerea abdominală are numeroase cauze și nu indică singură existența unui cancer de colon. În cazul simptomelor persistente sau al asocierii acestora cu sânge în scaun, modificări ale tranzitului ori scădere involuntară în greutate, este recomandată evaluarea medicală.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, adresează-te cât mai curând unui medic. Numai acesta este în măsură să îți evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau măsurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie:

https://www.cancer.gov/types/colorectal/hp/colon-treatment-pdq

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/colon-cancer/symptoms-causes/syc-20353669

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14501-colorectal-colon-cancer

https://www.cancer.org/health-care-professionals/american-cancer-society-prevention-early-detection-guidelines/colorectal-cancer-screening-guidelines.html

https://www.medicalnewstoday.com/articles/150496