La nivel european, cancerul mamar reprezintă principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor, cu aproximativ 95.000 decese în 2020, reprezentând 17% din totalul deceselor provocate de această boală (potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică). Deși rata de incidenţă a crescut în ultimul deceniu, ne bucurăm totuși de un prognostic mai bun, rata de deces indicând o scădere, în mare parte datorită diagnosticului precoce.

Deși cea mai letală formă de cancer în rândul femeilor este cancerul pulmonar, sondajele arată că, cel mai mult, femeile se tem de diagnosticul de cancer mamar. Această temere vine și din cauza impactului pe care tratamentul îl poate avea asupra fizicului lor, al vieţii sociale și al vieţii intime, ce pot fi afectate de pierderea feminităţii, în urma unei eventuale mastectomii.

În ultimii ani, prognosticul acestei boli s-a schimbat în mod îmbucurător datorită progresului tehnologic la nivel de diagnostic prin care boala poate fi identificată mai timpuriu, dar și datorită noilor tehnici de tratament, mult mai ţintite, adică mai aproape de mecanismul bolii. Conceptul de tumor-board, util în luarea celei mai bune decizii de tratament, precum și chirurgia conservatoare a sânului, au adus orizonturi ceva mai luminoase pentru femeile cu suspiciune de cancer mamar confirmată, oferindu-le o nouă șansă în a-și redobândi viaţa sănătoasă de dinainte de diagnostic.

Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic primar chirurgie generală, specialist chirurgia oncologică a sânului: „În prezent există mai multe motive de optimism legate de cancerul mamar decât oricând altcândva în trecut. În ultimii 40 de ani, oamenii de știinţă au făcut progrese majore în descoperirea modului și a cauzei apariţiei cancerului mamar, lucru care a dus și la descoperirea de noi metode de tratament, mult mai eficiente, cu șanse mai reduse de deces și cu o calitate a vieţii îmbunătăţită, inclusiv la femei la care acest tip de cancer a recidivat.”

Diagnosticul precoce – cel mai puternic aliat în lupta cu boala

Contextul pandemiei Covid-19 a întârziat sau amânat efectuarea screening-urilor de rutină, lucru care a adus cu sine un val de cazuri oncologice în stadii avansate.

Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic primar chirurgie generală, specialist chirurgia oncologică a sânului: „În această luptă cu cancerul mamar, cele mai multe șanse de reușită ni le oferă stadiul incipient. Acest lucru înseamnă screening de prevenţie, efectuat regulat, un gest simplu care trebuie să devină obligatoriu rutină pentru orice femeie, de orice vârstă. Contextul pandemiei ne-a întors, din păcate cu 15 ani în trecut. Întreruperea monitorizării unor tumori sub observaţie a dus la o evoluţie nefavorabilă a stadializării cancerului mamar.”

Accesul la metode de diagnostic performante, capabile să depisteze cancerul în stadii incipiente, sunt resurse extrem de importante și trebuie folosite cu frecvenţa recomandată. Este singurul mod prin care o femeie își poate asigura o perspectivă optimistă cu privire la sănătatea ei.

Stadializarea cancerului mamar și conduita terapeutică

Stadializarea bolii este elementul principal pe baza căruia echipa medicală construiește strategia terapeutică. Există stadii operabile, care au ca primă intenţie terapeutică intervenţia chirurgicală (stadiul 0, I, II și o parte din stadiul III) și cazuri care au ca primă intenţie terapia sistemică urmată de intervenţia chirurgicală (stadiul IIIB, IIIC și IV – stadiul IV are indicaţii limitate pentru intervenţie chirurgicală).

Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic primar chirurgie generală, specialist chirurgia oncologică a sânului: „Terapia oncologică se aplică pentru fiecare stadiu. Nu sunt pierdute speranţele nici în stadiul IV, existând posibilitatea extinderii supravieţuirii cu aceste terapii moderne cu rezultate spectaculoase. Sunt terapii cu medicaţie orală, cu efecte secundare mai mici, fără căderea părului, fără afectarea agresivă a organelor interne. Timpul câștigat depinde de la pacientă la pacientă. Însă ne bucurăm de o evoluţie a medicinei, care este aduce speranţe în plus. ”

Localizarea leziunilor mamare maligne de dimensiuni infraclinice

În cazul exciziei nodulilor de mici dimensiuni, nepalpabili sau pentru micro calcificări, care au fost încadraţi la puncţia stereotaxică ca fiind maligni, se efectuează reperajul cu mandren metalic.

Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic primar chirurgie generală, specialist chirurgia oncologică a sânului: „Acestă metodă oferă un ghidaj bun al zonei vizate și ajută la excizii echilibrate, realizate cu acurateţe, evitând astfel rezecţia inutilă a unei suprafeţe mai mari și având certitudinea exciziei ei. Poziţionând acest reper metalic sub ghidaj mamografic, formaţiunea patologică poate fi localizată cu exactitate.

Procedura poate fi înlocuită pentru tumorile infraclinice, nepalpabile care au expresie ecografică. În cazul tumorilor nepalpabile, cu expresie ecografică, se utilizează ghidajul ecografic intraoperator, evitând astfel un disconfort suplimentar.

Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic primar chirurgie generală, specialist chirurgia oncologică a sânului: „Beneficiile acestei proceduri sunt lesne de înţeles, pacienta se vindecă mai rapid și mai ușor, fără traume. Așadar, folosind în timpul operaţiei ecograful, excizia este ghidată, excizându-se atât cât este nevoie.

Avantajele chirurgiei moderne în tratamentul cancerului mamar

Chirurgia modernă a cancerului mamar reușește să evite, în majoritatea cazurilor, efectuarea unei mastectomii. De asemenea, datorită tehnicii ganglionului santinelă, poate fi evitată o excizie inutilă a ganglionilor axilari.

Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic specialist chirurgie oncologică: „Mastectomia radicală este o procedură folosită din ce in ce mai rar în zilele noastre. Aceasta presupune îndepărtarea  sânului  și a  ganglionilor limfatici axilari. Începând cu anii 1900 și până în anii 1970, acesta a fost tratamentul standard pentru femeile cu cancer mamar. În prezent, utilizarea sa este în general limitată la cazurile de cancer local avansat, care a  invadat mușchii peretelui anterior ai toracelui. Chiar și în astfel de cazuri, există o soluţie pentru a diminua șocul și trauma psihică suferite în urma mastectomiei și a permite reintegrarea rapidă în comunitate a pacientelor, și anume efectuarea reconstrucţiei sânului.”

Așadar, chirurgia modernă reușește nu numai să crească speranţa de viaţă de după diagnosticul de cancer mamar, dar și să înlăture una dintre marile temeri asociate acestui diagnostic: conservarea feminităţii lor, adică păstrarea sânului în urma acestei lupte dificile cu boala. Să nu uităm, așadar, că principalul nostru aliat, în această luptă, este efectuarea screening-ului de prevenţie care înlesnește un parcurs terapeutic anevoios, oferind femeii o reintegrare mai rapidă și o recuperare fizică mult mai timpurie faţă de stadiile avansate.